Citygirl: Cetatea Neamtului, asa da!

Am petrecut cateva zile de vacanta in zona Duraului, si cum tot am auzit de-a lungul timpul ca s-a renovat Cetatea Neamtului ne-am gandit sa-i facem o vizita. Zis si facut! Mare iubitoare de trasee montane, cu o zi in urma facusem Cascada Duruitoarea si Cabana Fantanele, si am considerat ca pentru a doua zi meritam ceva mai soft...doar ca socoteala de-acasa nu s-a prea potrivit cu cea din targ!

Dar hai sa o luam cu inceputul... Cetatea Neamtului se gaseste in orasul Targu-Neamt din judetul Neamt si este situata aproape de varful cel mai inalt al culmii Plesului si este pazita la baza de Ozana cea frumoasa a lui Creanga. Este o cetate medievala ridicata la o altitudine de 480 m si a avut ca scop protectia vailor Moldovei si Siretului, iar din anul 2004 cetatea a fost declarata monument istoric. Constructia cetatii s-a facut in doua etape, prima in timpul domniei lui Petru I Musat, intre anii 1375-1391 iar cea de-a doua a fost in timpul domniei lui Stefan cel Mare. Perioada de glorie a cetatii a fost in timpul lui Stefan cel Mare, acesta facand o multime de adaugiri cetatii, pentru a-i creste capacitatea de aparare. Stefan a fost cel care a usurat accesul la cetate, prin podul in forma de arc, sprijinit pe 11 piloni din piatra. Cetatea a suferit de-a lungul timpului numeroase distrugeri si usor-usor si-a pierdut din maretia si importanta militara pe care a avut-o timp de 400 de ani. Istoria spune ca Cetatea Neamtului nu a putut fi cucerita niciodata din exterior, portile ei deschizandu-se dinspre interior. A fost restaurata intre anii 2007-2009 si acum cetatea a fost redata publicului larg spre vizitare.

Si acum vine partea "soft"...ajunsi la baza cetatii, lasam masina intr-una dintre parcarile restaurentelor din zona si ne aventuram pe cei 500 m, ca atat sunt pana sus la cetate! Nu se poate merge cu masina pana sus, iar drumul trebuie parcurs la picior, si multi merg pe principiul "hai sa mai facem putina miscare", dar daca nu prea ai conditie fizica iti cam da batai de cap acei 500 m... Noi deja eram istoviti dupa drumetia de o zi intreaga prin padure, iar acei 500 m au fost picatura care a umplut paharul!

Dar nu las febra musculara sa ma doboare si incep urcusul...drumul este asfaltat pana sus, din loc in loc sunt bancute si felinare (cred ca seara este tare frumos aici), iar urcarea este destul de abrupta cu serpentine pana sus. In timp ce eu ma plangeam de febra musculara, mi-am imaginat cum urcau carutele trase de cai incarcate cu merinde, sau cum se intorceau ostenii obositi si raniti de la lupta pe drumul asta...gandul asta parca m-a cutremurat si m-a facut sa uit de "vaicarelile" mele.

Ajunsa sus, dupa vreo 15-20 minute, am ramas placut impresionata de ce am gasit in varf de deal, existau ghizi, paznici si o casa de bilete, exact ce-mi place mie! Platesc 5 lei/adult si o taxa de 10 lei pentru poze si ma aventurez pe podul lasat mostenire de Stefan cel Mare, sustinut de 11 piloni din piatra, un pod ce mi-a dat cativa fiori, eu nefiind amatoare de inaltimi, si cred ca ma aflam la vreo 20 m distanta de sol. Inainte de a intra in curtea interioara a cetatii, intalnim "Cursa de soareci", o capcana pentru eventualii raufacatori ai cetatii. Deasupra portii de intrare se afla stema Moldovei.

In curtea interioara se afla Fantana, care aproviziona cetatea cu apa potabila adusa de pe munte, iar in partea dreapta a cetatii se afla vechea intrare in cetate a lui Petru Musat.

Rand pe rand intru prin cele 21 de camere deschise publicului, toate camerele sunt amenajate conform inscriptiei, manechine folosite pentru a reda cu precizie istoria medievala dar sincer nu cred ca am vazut vreodata manechine asa urate, nu vreau sa cred ca lumea pe atunci era atat de urata si serioasa! Bucataria cu vatra si vase de toate marimile si formele, camera de aprovizionare cu mirodenii puse la uscat, camera domnitelor sau monetaria in care iti dadea impresia ca sunt bani de aur adevarati, sunt doar cateva din camerele deschise. Sala de Sfat si Judecata iarasi este impresionanta, cu o masa lunga in jurul careia sunt scaune cu spatar inalt iar peretii sunt plini cu afise avand fragmente din istoricul cetatii si un portret al lui Stefan cel Mare. Sala Armelor in care sunt expuse tipurile de arme si tehnici de lupta din perioada de glorie a cetatii sau cea mai emotionanta incapere, Inchisoarea, incapere impartita in doua parti, una mica pentru paza si cea de-a doua pentru loc de detentie. Aici sunt trei manechini-detinuti, dintre care doi erau legati cu lanturi, imbracati sumar, nerasi si murdari, printre sobolani ce misuna prin celula, sunt imagini ce redau perfect conditiile de inchisoare a cetatii. Iesind afara, in curtea interioara, in partea stanga este un loc din care poti privi de la inaltime, imprejurimile.

Sincer sa spun, am ramas impresionata si mandra in acelasi timp, ca se poate reface o bucatica din istoria neamului nostru si invatam sa ne respectam trecutul.