expr:class='"loading" + data:blog.mobileClass'>

joi, 27 august 2015

Toamna in Romania! Ep.2: Maramures

Am pornit in cautarea celor mai frumoase si potrivite destinatii pentru toamna, din Romania. E drept ca fiecare oras sau zona din Romania este frumoasa in orice moment al anului, dar exista zone care devin mult mai superbe odata cu venirea toamnei! Haideti sa le descoperim impreuna, de-a lungul a cinci episoade!
Astazi episodul 2, Maramures!

Putini stiu ca, Maramuresul se afla in inima Europei, din punct de vedere geografic. La 17 km de capitala Maramuresului istoric, Sighetu-Marmatiei, se afla borna asezata acolo de societatea geografica austro-ungara, inca de la sfarsitu lsecolului al XIX-lea, care atesta acest lucru. Centrul Europei, acolo unde harta Romaniei se atarna in cui...
Culorile toamnei in aceste locuri dovedesc cat de frumoase sunt peisajele din Tara Maramuresului...Dar hai sa incepem calatoria noastra prin acest colt de rai, cu o vizita in localitatea Sapanta! Si unde altundeva, daca nu la Cimitirul Vesel! Acesta a fost infiintat in anul 1935, si pentru mai bine de 50 de ani a fost creatia sculptorului Stan Patras, artist de renume in domeniul arhitectural,traditia fiind mostenita din tata in fiu.Culoarea albastra specifica crucilor, cunoscuta si sub numele de "albastru de Sapanta", simbolizeaza speranta si libertatea. Pe fiecare cruce este scris un epitaf, care descrie cu umor, si uneori,ironie si sarcasm, bunele si relele celui care se odihneste acolo.Toata lumea din Sapanta respecta acesta traditie, Cimitirul Vesel fiind unul dintre cele mai vizitate asezaminte funerare din lume, dupa Valea Regilor din Egipt.




Tot in Sapanta se gaseste cea mai inalta biserica de lemn din lume,inscrisa in Cartea Recordurilor, cu un turn de 78 m- Manastirea Peri. Este amplasata intr-o padure seculara, la 800 m de granita cu Ucraina si la 25 km de Negresti Oas. Istoria lacasului incepe acum 300 ani in urma, fiind distrusa de cateva ori, de aceea manastirea inca se afla in curs de finalizare a constructiei, ultima constructie incepand in anul 1997. Parterul este construit in totalitate din lemn masiv si are forma unei nave, sugerand la Arca lui Noe. Turnul bisericii este vizibil de la 5 km departare, acesta putand fi vizitat si in interior, pe o scara din lemn masiv, iar cand ajungi in varf, iti ofera o panorama superba asupra Tisei si Sapantei. Intreaga constructie imbina arta cioplitului in lemn, atat de familiara Maramuresului.


Continuam traseul manastirilor in Maramures si ajungem la Barsana. La Manastirea Barsana se zice ca este atat de multa liniste incat poti auzi cuvantul Domnului, daca vrei sa-l asculti! Si este, poate cea mai cunoscuta manastire din Maramures, cu o istorie zbuciumata. Se zice ca, prima oara a fost o simpla biserica de lemn pe Valea Slatinei, care ulterior a disparut prin secolul al XIV-lea si a fost mutata in alta locatie, in Podurile Manastirii dar care si aceasta a fost distrusa de tatari in anul 1717. Pentru a feri biserica de profanare si distrugere, credinciosii din Barsana au mutat-o mai aproape de sat, in locul in care se afla si in prezent, Podurile Jbarului. Vechea biserica face parte din cele 8 monumente UNESCO care au fost stramutate pe alt amplasament. Constructia vechii biserici nu este una mareata din piatra, ci una modesta din lemn insa cu turlele inalte pana la cer. Se spune ca romanii ortodocsi, nu aveau dreptul sa construiasca biserici din piatra in vremea stapanirii austro-ungare, drept urmare au folosit lemnul, creand adevarate opere de arta. Lemnul nu a permis construirea unui lacas pe suprafata mare, dar le-a permis dezvoltarea lor in inaltime. Toate edificiile religioase din Maramures sunt cunoscute, ca cele mai inalte biserici ortodoxe.Complexul Barsana cuprinde Altarul de vara, Aghismatarul, Staretia, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului,Casa Mesterilor, Turnul clopotnita si un muzeu de icoane si carti vechi. Daca va nimeriti duminica aici, veti observa ca toata lumea este imbracata in vesminte populare de la mic la mare,indiferent de anotimp.




Nu puteti sa ajungeti in Maramures si sa nu va plimbati cu mocanita! Mocanita de la Viseul de Sus este ultima cale ferata forestiera cu abur, nu doar din Romania, ci la nivel mondial. Mocanita parcurge un drum prin Valea Vaserului, care face parte din Parcul National Muntii Maramuresului si se afla sub protectie europeana din anul 2007. Parcurge un traseu de 21 km si pleaca din Viseul de Sus in fiecare zi, la ora 9 dimineata si ajunge pana in Paltin, unde aveti timp liber 2 ore, traseul dureaza circa 5 ore dus-intors. Biletul costa 54 Ron/adult iar de copil 39 Ron. Daca vreti sa va plimbati cu mocanita, aveti nevoie de cazare cu o noapte inainte in Viseul de Sus, pentru ca exista doar o plecare, cea de dimineata. Traseul este unul tacticos, cu 10km/h, timp in care puteti face poze linistiti, se mai opreste din cand in cand pentru a se alimenta cu apa, si sa nu va uitati biletul pentru ca veti fi controlati. Drumul se incheie intr-o poiana larga, unde se aude muzica populara inca dinainte de a opri mocanita. Din cand in cand, cateva fete si baieti in costume populare incing cate o hora sau o batuta, prinzandu-i in joc si pe turistii doritori de distractie. Aici este un bar de unde va puteti cumpara ceva de mancare sau locul in care puteti incerca cafea cu....horinca(o tuica foarte tare).





In Borsa se afla Cascada Cailor, cea mai mare cascada din Romania,si ca mai toate cascadele, si aceasta are propria-i legenda! Se zice ca o herghelie de cai salbatici pastea in jurul cascadei, cand au fost atacati de un urs. Caii s-au speriat si au cazut in prapastia ce adaposteste cascada. Din Borsa se urca cu telescaunul circa 15 minute, apoi se parcurge un traseu la picior, prin padure de aproximativ 30 minute.Peisajul iti taie respiratia. Cascada se afla la o altitudine de 1300 m si are o cadere de 90 m.




In Sighetu-Marmatiei se afla Muzeul Satului Maramures, care a fost construit in anul 1981 si se afla chiar la intrarea in oras. Reda imaginea unui sat tipic maramuresan, cu ulite drepte si intortocheate care duc spre biserica din sat. Nu toate incaperile pot fi vizitate, iar in cele care sunt deschise publicului puteti vedea stergare lucrate manual, vase pentru apa, oale si polonice, unele etc..




Tot in oras gasiti Memorialul Victimelor Comunismului, amenajat chiar intr-o fosta inchisoare. Descrie dureros prin multitudinea de imagini, documente si artefacte, realitatea vremurilor de atunci. Totul este o experienta tulburatoare, mai ales daca ai curajul sa parcurgi fiecare celula. Locul este foarte bine organizat,o adevarata lectie de istorie...care te pune pe ganduri.


Dar hai sa incheiem intr-un mod mai linistitor si sa ne gandim sa mergem sa vizitam toata Tara Maramuresului, pentru ca se merita! Cand zici Maramures te gandesti la portul popular atat de frumos si atat de cautat de toata lumea, te gandesti la morosence cu bujori in obrajori si opincute in picioare, respectul intre oameni si ospitalitea gazdelor, toate acestea, sunt doar cateva  lucruri pe care le intalnesti in Maramures. Trebuie doar sa tine-ti cont ca, pe cat de frumoasa este zona aceasta, pe atat de multe drumuri proaste sunt pana la ea! Dar daca vin straini in tara noastra si se incumeta la astfel de drumuri, zic ca ar merita macar o data-n viata sa mergi sa vezi Maramuresul!
Maramuresul este incarcat de istorie, cu traditii si obiceiuri frumoase, este una dintre putinele zone in care inca se mai pastreaza traditia portul popular in fiecare zi sau daca nu,obligatoriu in zilele de sarbatoare.
Maramures este sinonim cu traditii...






Daca ti se pare util ceea ce scriu, te astept cu un like pe pagina de facebook City Girl! Multumesc

miercuri, 26 august 2015

Toamna in Romania! Ep.1:Lepsa si imprejurimile

Am pornit in cautarea celor mai frumoase si potrivite destinatii pentru toamna, din Romania. E drept ca fiecare oras sau zona din Romania este frumoasa in orice moment al anului, dar exista zone care devin mult mai superbe odata cu venirea toamnei! Haideti sa le descoperim impreuna, de-a lungul a cinci episoade!

Lepsa si imprejurimile, aici ne vom ocupa in special de Rezervatia Naturala Cascada Putnei si Rezervatia Naturala Cheile Tisitei. Cascada Putnei a fost declarata monument al naturii in anul 1973 si a fost inclusa in Parcul Natural Putna-Vrancea. Cascada Putna se afla in apropiere de satul Lepsa, comuna Tulnici din judetul Vrancea. Cascada are o lungime de circa 80 m si apa se strange intr-un lac cu o adancime de aproximativ 12 m. Raul Putna si-a croit drum de-a lungul timpului printre doua stanci imense si s-a format o cadere de apa de 10 m. Locul este amenajat cu bari din lemn pentru protectie, fapt ce impiedica acum, coborarea pana pe malul lacului si iesirea de pe marginea cascadei; au avut loc multe accidentari in acest loc, unele chiar si mortale, de aceea s-a luat hoatrarea de a proteja turistii in eventualele accidentari. Cascada are chiar si o legenda: se spune ca odata, un cioban si-a pierdut oile in apropiere de cascada, l-a prins noaptea si obosit, a adormit iar in vis i-a aparut o lumina puternica care apoi s-a transformat intr-o printesa frumoasa, care i-a spus ca-si va gasi oile la rasaritul soarelui. Si inainte de a pleca, printesa i-a daruit acestuia o punga cu pietre pretioase. Legenda mai zice ca, o data pe an,aici apare aceasta femeie imbracata in vesminte albe, si daruieste celui aflat in preajma, un pumn de diamante. Nimeni nu stie cand este aceea noapte, de aceea multi curiosi si-au incercat norocul stand de veghe!






 

De la Cascada Putnei mai mergi cateva sute de metri si ajungi la podul ce face trecerea peste Putna si te duce direct in Rezervatia Naturala Cheile Tisitei. O arie protejata ce se intinde pe 8 km, la 850 m altitudine. Inca de la intrare in rezervatie, te intampina linistea padurii, fosnetul frunzelor, susurul apei si ciripitul pasarelelor. Partea cea mai populara si vizitata este portiunea dintre intrarea in chei si pana la Tunelul Mare. Oameni locului spun ca pe vremuri, Cheile Tisitei erau traseul pe care austriecii carau material lemnos, dovada stau tunelurile de la capatul traseului si urmele unei cai ferate forestiere, care ulterior a fost scoasa si drumul a devenit unul forestier. Cheile Tisitei ofera un spectacol de neuitat, stanci colturoase, arbori inalti si o priveliste superba asupra locului. Drumul nu este greu,singurul lucru cu care trebuie sa te inarmezi cand te hotarasti sa pleci la drum este, rabdarea. Pe alocuri drumul devine din ce in mai accidentat, vai inguste ce capata aspect de canion si daca sunteti un grup de prieteni sau mai intalniti si alti turisti, trebuie sa va ajutati reciproc la trecerea obstacolelor. Traversarea paraului se face in principal pe vechile poduri, care de bine de rau inca mai rezista, in pofida alunecarilor de teren din zona, sau pe podetele amenajate de catre cei care au grija de Parc. Traseul are si rol informativ, din loc in loc sunt amplasate panouri cu informatii privind animalele ce se regasesc in rezervatie. Se intalnesc numeroase exemplare de capre, dar pe care cu greu le poti vedea, si in zone destul de greu accesibile pentru simplii turisti. Pe alocuri unde albia raului este mai lata, sunt amenajate bancute si mese unde poti lua o gustare sau te poti odihni. Apele Tisitei au modelat pietrele pe care le-a intalnit in cale, iar malurile inalte sunt pline de copaci si plante protejate de lege. Peisajul se schimba de la minut la minut, si cand crezi ca le-ai vazut pe toate, mai apare ceva dupa o "stanca"! Personal, am facut doar traseul popular care a durat in jur de 5 ore dus-intors,in capatul careia ajungi la un tunel in stanca. Dupa tunel peisajul devine mai salbatic si mai dificil de parcurs, mai ales daca nu ai un echipament adecvat si o harta.
Mergand de multe ori in zona am avut ocazia de a descoperi frumusetile zonei in toate anotimpurile, dar cred ca toamna, Lepsa are cea mai mare paleta de culori pe care am vazut-o vreodata.
Cat despre Lepsa in sine, nu as avea prea multe sa zic, din pacate nu este atat de mediatizata pe cat ar merita si nici macar nu este trecuta in categoria de statiuni turistice. Dar totusi in Lepsa s-au construit multe pensiuni cu conditii de cazare decente si la preturi accesibile tuturor, si cateva restaurante.
Din centrul Lepsei,poti ajunge la Manastirea de maici Lepsa, unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult, constuit de vranceni in 1789. In anu 1929, lacasul a luat foc si a ars din temelii, insa a fost reconstruit in 1931, cand regele Carol al doilea a donat primul candelabru. Manastirea detine si o icoana cu chipul Mantuitorului si al Maicii Domnului, pictata la Ierusalim.
In satul vecin cu LepsaGresu, se afla barajul de acumulare amenajat pe raul Putna, exact in mijlocul padurii.
Mai jos aveti poze cu traseul prin rezervatie, majoritatea pozelor fiind toamna dar gasiti si in alte perioade ale anului.
Calatorie placuta!